insemnari doar din agenda si mailuri

mi-am propus sa ma trezesc mai de dimineata si sa merg la carciuma de peste drum (de fapt un fast food) ca sa imi beau “cafeaua” si sa scriu in jurnal. astia erau toti ca si impuscati pentru ca iar am reusit sa nu inchidem un ochi pana la 4 si ceva dimineata.

deci, dupa ce au sunat niste alarme la telefon fara succes (de ce oare?) am facut ochi la 10 jumate. e un record caci pana acum mai devreme de 12:30 nu se trezea nimeni din gashka noastra. m-am imbracat repede de tot si am fugit la cafea. cafea e impropriu spus. este o zeama lunga de cafea instant, nescafe de obicei, care nu te poate trezi nicicum. cred ca un ceai adevarat ar fi mai eficient. in schimb sucul de mere, rece, pe stomacul gol si la 30 de grade afara merge ca uns

mi-am scos caietelul si am inceput sa scriu. de data asta canta muzica indiana, super melodie, cred ca a durat 30 de minute fara oprire, dar nu te plictiseai de ea nicicum. era oarecum halucinanta. as fi potrivit un alt local pe muzica asta si pe momentul ales. dar era bun si ala. stateam intr-un colt, la fereastra. unde nu sunt geamuri sunt oglinzi mari peste tot, asa ca locul este si pare spatios si luminos. pe geam se vede o cladire care pare ca se prabuseste, dar adaposteste un hotel de fapt. camerele au balcon si asta chiar ar fi fost dragut sa avem si noi. jos sunt geamuri extrem de murdare, prafuite, de care mai atarna niste abtibilduri cu Alitalia. Asa ca am botezat locaul “Alitalia” sa stim unde ne gasim intre noi.

chiar pe trotuar traieste o familie cu cel putin 4 copii. barbatul fierbea niste apa intr-un vas de aluminiu cred. femeile au stat de vorba o vreme, in timp ce impleteau niste fire lungi. aici e tara sforilor si a textilelor de orice fel. copiii se harjoneau, aia de se tin pe picioare. cei mici dormeau pe asfalt, la umbra, langa zid.

am mai scris eu putin si am baut suc. la un moment dat a intrat o femeie de prin vestul europei cred. a ramas cam descumpanita ca in tot localul eram doar eu, cred ca nu prea-i inspira incredere lipsa de clienti. s-a uitat lung si apasat imprejur de ziceai ca scoate banu si cumpara tot locul. pe urma s-a proptit intr-un meniu si s-a asezat in cele din urma. a cerut o bere. cam devreme pt bere dupa gustul meu. s-a intors, s-a uitat la mine ca scriu de zor. apoi si-a scos sapuniera (un canon cred compact) si se uita lung la pozele pe care probabil cu mandrie le produsese pe strazi. mda, stiu, dau pe afara de cinism . apoi a scos ditai ghidul de india si a studiat la greu.

intre timp, zgomote de copil sugaci afara. mama (presupun) il ungea pe ala mic (care era chiar mic de tot si extrem de negru) cu ulei pt bebelushi (dupa cum arata sticluta cred ca era ceva strainez de ei). si il freca pe ala mic pe toate partile, iar ala urla cat il tineau bojocii lui mici (nu foarte tare… dupa ce iti iei claxoane incontinuu in urechi, anumite zgomote par niste shoapte). ceilalti mititei se jucau intre ei pasandu-si o guma de mestecat din gura in gura (super tare). iar cand nu jucau lepasa cu guma, se trageau de par. si mai cool faza.

ma uitam pe geam si vedeam perechi de junkeri si hippy europeni, cu privirile pierdute. pareau asa, de duminica. hai tzup in avion sa dam o fuga pana la india… faza e ca dupa doar 5 zile nu simt nevoia sa vad europeni pe aici. par toti niste papagali.

azi o sa merg in bazar. vreau sa-mi iau zdranganele. diseara mergem la film de bollywood. versiune originala. sa vedem daca intelegem. adica super marfa!

imagini de duminica din bombay

calugaritele jainiste poarta masca pentru a nu ucide nici o insecta in timp ce respira




dantelaria de la balcoanele Bombay-ului

am vizitat la o ora de varf si sub un soare daramator un fel de arc de triumf: Gates of India. monumentul e fix in spatele hotelului, unde de altfel e si oceanul
bombay e un oras inconjurat de ape, pentru ca e peninsula
acolo la gates of india era buluceala mare, cam cum e cand se sparge conducta cu japonezi, numai ca de data asta erau indieni…
m-a apucat un fel de enervare asa cum ma apuca la cora sau la mall, din motive de lume multa. asa ca m-am carat in camera sa spal toate tzoalele. ceea ce am facut.

seara, la tzol festiv asteptam indianul sa ne duca la cinema. numai ca n-a venit…
© Livia care ne-a tras in poza alaturi de un mic localnic

asa ca am inceput prin a juca 3-5-8 intr-un bar de negri (alitalia precum ziceam) cu livia si petrut. barul de negri era evident plin de negri .

am ras niste sucuri unii, beri altii, am luat bataie crancena la carti (yessss, am noroc in dragoste!) si am iesit pe strasse. unde am executat un fel de shaorma super super buna. dristorul poate sa inchida taraba…
dupa care, cu chifteaua inca in gat, am pornit spre alt bar.

si… am nimerit unul fancy… Busaba pe numele lui intram acolo, mama era ca in 1001 nopti (pe care le-am citit pe sarite ca nu erau genul meu dar cred ca imi revizuiesc atitudinea). muzica de budabar… buzi pe pereti… lumina rosiatica… perne oranj… canapele… mar-fa!

evident scump. ca dracu. am bagat cocktailul care m-a consacrat (long island). livia si petrut cate o bere. si ne-am cocotzat noi in nirvana o vreme… dar era demential. totul era cat trebuie, cum trebuie. noi eram l amomentul si locul potrivit. eu in tzol festiv, calinescu cu camasa oranj… livia imbracata super hippie… eram fer-pectzi! (pt cine cunoaste )

evident ca de inca un rand de bautura nu mai aveam bani (ce am luat noi impreuna echivala cu vreo 3 pranzuri zdravene). ne-am rupt cu greu din lumea aia si am iesit in strada, la aproape 30 de grade.

si cum elmar venea spre noi, ne-am proptit in localul in care mancam de obicei. unde am dat-o pe vodka. la greu. io cot la cot cu calinescu, vodka si lime. io imi aduc aminte de 3 pahare a cate 60 ml. poate au fost 4… irelevant oricum, caci m-am facut pulbere, dar din aia fina… aveam o stare super stare. si pentru ca si aici s-a inchis, iar livia avea program administrativ (spalat tzoale) am parcat-o iar noi am plecat iar in cautare de beuta (io, petrut si elmar).

dupa cateva incercari nereusite, am zis ca e vremea pt barul ilegal din prima seara. ok, zis si facut. hai sa gasim taximetristul care sa stie sa ajunga acolo.

mai tineam noi minte vag (si este un record sa tii minte stradute din labirintul asta de mahalale identice si nenumarate). am ajuns ceva mai greu ca a incurcat ala niste denumiri. dar am ajuns. pe strada era niste politie… am zis ca nu e inteligent sa-i intrebam daca e bine pe aici pt barul ilegal de la Sumrat hotel

cand sa ne dam jos, soferul o tzinea langa ca e inchis. noi ii ziceam uite bre ca e lumina la etaj. asta nu si nu ca e inchis. elmar a dat de un indian care l-a ginit ca e roman (avea un var in bucuresti si probabil ca a invatat cuvinte, naiba stie, cert e ca ne-a ginit). si asta o dadea inainte ca ne sfatuieste, ca prieten, sa nu intram, sa ne caram dracului de acolo. adevarul e ca aratam total, 2 ametiti si unul sober, cu rucsacii pe noi cat casa (doldora de echipament foto) cerand sa intre in barul ilegal. pana la urma l-am convins pe indian sa vina cu noi. am tarat si soferul, ca sa fim siguri ca avem cu ce pleca.

barul e varza, se intra prin bucatarie. dar de data asta am stat la camera mai buna, aia cu lumina cat de cat normala… am luat cate o bere si am stat la povesti. privirile alora din jur spuneau multe… 3 albi si 2 indieni la o masa… ciudat, nu? chelnerul, un tanar simpatic, nu s-a dezlipit de masa noastra. cum terminam o aluna, tzac, aparea cu alta. era stranie senzatia, ca poti sa ramai fara gat in orice moment. io, in costumatie locala, fumam la greu, ceea ce cred ca da nashpa la imagine. indianul prieten a zis ca “nu prea e un loc bun pt femei… intelegeti ce vreau sa zic?”. noi am inteles, au dat oamenii berile pe gat si ne-am carat. afara era politia, se uitau si astia lung la noi.

eram in red light area. Suklagiski Red Light Area. acolo unde s-au stabilit initial negrii si au adus droguri si prostitutie. politia nu a zis nimic, am urcat in taxi, cu indianul dupa noi. am tras cateva cadre din mers.


asta opreste taxiul in fata unui magazin aproape inchis dar unde parea ca are el ceva prieteni.

revine dupa 3 minute cu niste suc de mango pt toti. baietii s-au paranoizat instantaneu si mi-au zis ca io sa nu beau deloc, sa mimez. ei se risca, dar daca e ceva sa mai fie careva treaz, ca cica au incredere in mine (m-au numit “sora 13″ - o chinezoaica aikiddo-ista) ca ii fac lu ala beregata la o adica… deci io nu am baut. ei da. si am zis ca as cam vrea sa ajung acasa asa ca tre sa mergem. ne-a adus indianul pana in fata hotelului, motiv de tura 2 de paranoia pe baieti, ca daca ne lucreaza astia in 2 etape?

eu cred ca nu ne lucreaza ca daca era sa fie, eram lucrati pana acum
am mai tras un fum pe scarile hotelului si ne-am retras la apartamente.

va urma…